Despre ce este si ce nu este ski alpinismul…atribute si grade de dificultate.

In Romania nu exista o cotatie oficiala pentru clasificarea traseelor de ski alpinism, o sa fac o scurta descriere a gradelor de dificultate folosite pe plan international si cateva exemple de trasee de la noi (pentru acestea s-au considerat conditii de zapada buna)

Exista in uz mai multe grade, cea mai utilizata este cea franceza, atentie nu este identica cu cotatia pentru traseele de alpinism:


F: traseu de ski alpinism usor, pante mai mici de 30*: 
urcare – urcari usoare si fara expunere
coborare – fara dificultati specifice, fara probleme in caz de cadere
ex: valea Doamnei pe drumul normal, valea Balea din curmatura Balea pana la stana.


PD: traseu de ski-alpinism moderat, pante in jur de 30-35*
urcare – pante largi, neexpuse cu scurte pasaje mai inclinate
coborare – scurte pasaje inclinate sau tehnice , de ex: zone mai inguste, in caz de cadere riscul de accidentare este mic
ex: saua Capra, Curmatura Varoasa Laita, varful Scara catre N, saua Puha catre valea Serbotei sau catre valea Puha, varful Suru catre N pe cumea Moasei.



AD: traseu de ski-alpinism destul de dificil, pante in jur de 35-40*
urcare – panta inclinata, este necesara o tehnica buna de urcare pe skiuri si o tehnica buna de urcare la coltari si piolet in cazul in care zapada este tare, este necesara o buna experienta pentru a analiza corect conditiile
coborare – se coboara pasaje inclinate, cu portiuni expuse. Este necesara o tehnica buna de ski , un bun control al vitezei si al intoarcerilor rapide. In caz de cadere accidente grave sunt posibile mai ales daca zapada e tare.
ex: 
saua Vaiuga spre NV pe culoare spre valea Balea, saua Laita-valea Doamnei, vf Paltinu spre N lacul Balea


D: traseu de ski-alpinism dificil, pante in jur de 40*
urcare – panta foarte inclinata, rareori se poate urca pe skiuri, fiind nevoie de o tehnica exceptionala de urcare pe skiuri si o tehnica foarte buna de urcare la coltari si piolet in cazul in care zapada este tare, este necesara multa experienta si expertiza pentru a analiza corect conditiile.
coborare – se coboara versanti sau culoare inclinate sustinute, expuse. Este necesara o tehnica foarte buna de ski , control total al vitezei si al intoarcerilor. In caz de cadere accidentele pot avea consecinte fatale.
ex: 
vf Negoiu cu plecare din Balea sau cab Negoiu, vf Moldoveanu cu plecare din Balea sau cabana Sambata, culoarul din vf Paltinu catre valea Balea, hornul negru E de steag catre valea Balea, varful Ciortea catre N spre lacul Avrig, varful Laita catre N spre lacul din valea Doamnei.


TD: traseu de ski-alpinism dificil, pante in jur de 45*
urcare – panta foarte inclinata, expusa, adeseori intrerupta de pasaje de mixt sau stancoase, este necesara o tehnica foarte buna de urcare la coltari si piolet.
coborare – se coboara versanti sau culoare inclinate sustinute, expuse, adeseori in zone punctate cu stanci sau deasupra unor formatiuni stancoase. Este necesara o tehnica exceptionala de ski , control total al vitezei si al intoarcerilor. In caz de cadere accidentele sunt fatale.
ex: 
traversarea crestei Fagarasului, versantul NV al vf Vaiuga, culoarele de pe versantul V intre vf Paltinu si Turnul Paltinului, culoare versantul E si V al vf Laita

ED: traseu de ski-alpinism extrem de dificil, pante sustinute in jur de 50*
pante si culoare foarte inclinate si expuse
doar pentru profesionisti cu experienta in astfel de coborari/ascensiuni


O alta cotatie utilizata este cea folosita pentru traseele de coborare:
S1:  coborari usoare fara expunere si dificultati

S2 : pante largi care ofera posibilitati mari de manevra (in jur de 25°).


S3 : pante pana la 35° (echivalentul partiilor negre din statiunile de ski). Este necesara o tehnica buna de ski in orice conditii de zapada.


S4 : pante pana la  45°, daca expunerea e scazuta. Intre 30 and 40° daca sunt pasaje inguste sau sustinute. Este necesara o tehnica foarte buna de ski.


S5 : pante intre 45 si 50° daca expunerea e redusa.  De la  40° in sus daca pantele sunt expuse. Tehnica perfecta de coborare. O foarte buna stapanire de sine devine esentiala.


S6 : Peste 50°. Deja la aceste inclinatii este foarte probabil pantele sa fie expuse. D
oar pentru profesionisti cu experienta in astfel de coborari/ascensiuni


Foto ski alpinism:
urcare culoar versant NV, Laita, grad de ski alpinism D

urcare strunga dracului, grad ski alpinism D

traversare creasta Fagarasului spre vf Negoiu, grad ski alpinism D

urcare culoar concurs Ski Alpinism Race, grad ski alpinism AD

traversare muchie N Netedu Buteanu, grad Ski alpinism D

traversare creasta Fagarasului spre vf Moldoveanu , grad ski alpinism D

traversare zona de creasta vf Capra, grad ski alpinism AD

urcare vf paltinu, grad ski alpinism AD

urcare vf paltinu, grad ski alpinism AD



Foto ski de tura:
ski de tura in muntii Rodnei

ski de tura in Apuseni, Vladeasa

ski de tura in Apuseni, Vladeasa

ski de tura in Fagaras, Suru

Ce NU este ski alpinism:

ski de tura in zonele de partie, in zone de platou, vai largi fara saritori si praguri inclinate, lipsite de pericole obiective gen: pericol de avalansa, pericol de cadere in gol, cu pante de maxim 25-30*.
Chiar in masivele mai mari exista numeroase rute care pot fi clasificate ca si rute de ski de tura, 
Ex: urcare la cabanele Suru, Barcaciu, Negoiu, Sambata, traversarea platoului Bucegi, valea Doamnei sau valea Balea cu urcare/coborare pe drum in conditii de zapada fara risc de avalansa.


Aceeasi clasificare se mentine si pentru rutele folosite pentru competii.

Ex: 
Calimani, Baisoara, Vladeasa, Postavaru, Sinaia, Bucegi, Madaras sunt competitii de ski de tura.
Ski Alpinism Race Balea Lac este o competitie de ski alpinism


Postul de mai sus are ca scop sa aduca un pic de lumina spre diferentele dintre cele doua activitati: ski alpinism si ski de tura. Desigur pentru o clasificare e nevoie sa fie luate in calcul toate detaliile legate de teren: inclinatia pantei, diferenta de nivel, durata, expunere etc…

Don`t copy text!