In weekend a fost a 10a editie a Maratonului Piatra Craiului, un concurs la care am dorit din tot sufletul sa particip, el fiind singurul concurs la care am alergat anul acesta…
Atmosfera a fost ca de obicei de adevarata sarbatoare si a beneficiat de o organizare excelenta, marca Lucian Clinciu, precum si de conditii meteo ideale…
Am luat startul peste 800 de sportivi, fiecare cu aspiratiile si obiectivele lor dar cu totii am simtit energia impresionanta a muntelui…
Istoria cursei a fost pentru mine paradoxala, desi nu am trecut linia de sosire e concursul in care m-am simtit cel mai implinit…
Am luat startul in forta, mult peste ce eram obisnuit, la inceput am fost un pic sufocat dar curand m-am adaptat si mi-am dat seama ca e un ritm pe care pot sa il sustin, am ajuns intr-un timp foarte bun in Plaiul Foii si am inceput urcarea spre Diana…in clasament eram pe locul 3 la categoria de varsta si am inceput vanatoarea pentru locul 2, stiam ca pe coborarea catre Coltul Chiliilor am mari sanse sa recuperez…doar ca…
Pe urcare un coleg si prieten avea mari probleme si impreuna cu alti voluntari si alergatori i-am acordat primul ajutor si am stat cu el pana la sosirea Salvamontului…Am fost impresionat de atitudinea majoritatii alergatorilor care s-au oferit sa se opreasca din cursa si sa ne ajute…Au fost momente de mare incertitudine si teama dar pana la urma totul s-a terminat cu bine…
Totusi as vrea sa fac o observatie: poate multi il judeca aspru pe cel aflat in dificultate, un sportiv care efectiv a tras pana la epuizare, un lucru profund gresit, din care sunt convins ca el a avut cel mai mult de invatat…dar am vazut si altceva: am vazut un spirit de lupta si de sacrificiu cum rar intalnesti…
Sper din tot sufletul ca un astfel de episod sa nu se mai repete niciodata la nimeni, pentru ca astfel de evenimente se pot termina tragic…
Un maraton montan e genul de cursa in care inteligenta si rabdarea bat forta bruta…
Cat despre mine, desi atunci cand la aproape 3h dupa ce m-am oprit din cursa, coboram spre Plaiul Foii si aveam lacrimi in ochi ca n-am putut termina maratonul, dar stiu cu siguranta ca am facut ceea ce trebuia si mai mult decat atat probabil majoritatea alergatorilor ar fi facut la fel…pentru ca oricare dintre noi am fi putut fi undeva, candva in rolul nedorit al victimei…
La festivitatea de premiere am primit un premiu special pentru Fair Play, premiu pe care doresc sa-l impart simbolic cu toti cei care au intervenit si ajutat in acele clipe, din pacate doar pe unii dintre ei ii stiu dupa nume: Florin Totalcă, Vlad Sancraian, Anicai Valentin, Florina Florian, Ionel Suciu si toti ceilalti care au ajutat…
Ii multumesc in mod special pentru gestul lui de Fair Play lui Gica Blajiu care in cadrul aceleiasi festivitati s-a oferit sa-mi cedeze premiul ce se cuvenea locului 3 la categoria de varsta 40-49 ani…
Maratonul Piatra Craiului 2015 a fost sub semnul prieteniei si al fair-play-ului…
Multumesc Lucian Clinciu pentru aceste radacini.