Las ca vine iarna iar, dar pina atunci traim cu activitati alternative.
Plecam, eu si Oana pe un trafic infernal din Cluj, fiind vineri dupa-masa pe Feleac se lucreaza la drum, etc.
Il
recuperam pe Marcus din frumosul oras Simeria, si poposim la Carnic, in
asteptarea vremii bune.Dimineata e mohorita dar barometrul salta voios
si pe la ora 10 soarele e la locul lui.
Urcam
pe la Gentiana, lasam surplusul de bagaj, o dam pe valea Pietrele, si
apoi pe ceva culoar in stinga de 25 oct, din peretele Bucurei, la
pascut…Admiram lacuri si creste, in drum spre Judele, ne batem cu
zapada si reusim sa pierdem o pereche de ochelari de soare + un bidon de
apa.
Seara coboara odata cu noi peste curmatura Bucurei spre Gentiana.
Dimineata ne ia prin surprindere ca de obicei.
Mergem
spre Galesu’ si Portile Inchise. Aici dam de niste capre foarte
curioase, si mari amatoare de modelling, adica nu numai ca stau la poze
da se si fitiie in fata noastra ca la miss wildelife.
Ajungem pe partea nordica a Portilor Inchise, si cautam o linie care sa ne scoata, cit mai elegant
recuperam pe Marcus din frumosul oras Simeria, si poposim la Carnic, in
asteptarea vremii bune.Dimineata e mohorita dar barometrul salta voios
si pe la ora 10 soarele e la locul lui.

Urcam
pe la Gentiana, lasam surplusul de bagaj, o dam pe valea Pietrele, si
apoi pe ceva culoar in stinga de 25 oct, din peretele Bucurei, la
pascut…Admiram lacuri si creste, in drum spre Judele, ne batem cu
zapada si reusim sa pierdem o pereche de ochelari de soare + un bidon de
apa.
Seara coboara odata cu noi peste curmatura Bucurei spre Gentiana.
Dimineata ne ia prin surprindere ca de obicei.
Mergem
spre Galesu’ si Portile Inchise. Aici dam de niste capre foarte
curioase, si mari amatoare de modelling, adica nu numai ca stau la poze
da se si fitiie in fata noastra ca la miss wildelife.
Ajungem pe partea nordica a Portilor Inchise, si cautam o linie care sa ne scoata, cit mai elegant
si nu foarte dificil in creasta, zic eu.
Telul
precizat este sa facem o recunoastere pentru la iarna.Gasim o linie in
dreapta unui contrafort puternic care coboara pina in caldare.Urc o
lungime de catarat usor si placut, de-a lungul unui horn si regrupez pe o
platforma larga si comoda.
Oana si Marcus ajung si schimbam o
tira planul, spre creasta sint mai multe variante, direct in sus pe
horn, pare cam ud, fara sa fie prea dificil, sau pe peretele vestic al
contrafortului si apoi direct pe muchie.
Optez pentru a doua
varianta. Peretele e curat cu fisuri bune pentru asigurari mobile.Din
creasta se formeaza o fata cazuta, cu stinca brazdata da care nu prea
tine mobile si fisurile sint inguste si colmatate.
Dupa vreo 15m fara asigurari, reusesc sa bat un piton de jumate.Mai sus lucrurile nu se schimba in bine, dimpotriva…
Nu
vad un loc in care sa regrupam 3 oameni, asa ca ma descatar vreo 8-9m
sub pitonul batut de jumate pina dau de colt de stinca la care regrupez.
Cum n-avem prea mult timp rapelez si o luam pe horn direct in sus.
Fara
sa fie prea tehnic, stinca umeda, muschii si iarba fac traseul destul
de periculos.Pun din cind in cind cite o asigurare, oricum cea mai mare
problema e sa nu dau pietre la vale.
Regrupez la un colt de stinca si un friend hotarit.
Inca
o lungime usoara + o fata cazuta mai delicata unde plantez un piton
care ii va scoate peri albi lui Marcus si iata-ne sus.Nu stam mult si ne
grabim sa prinda Marcus trenul spre casa.
Din piatra in piatra
traversam Valea Rea, coborim pe valea Pietrele si cam de la bordu Tomii,
o luam la fuga, depasim gramezi de turisti, unii cred ca e concurs si
incearca sa se tina de noi, ce-au domne toti de vor concurs?! 😀
Completam
bagajul la Gentiana si ne continuam alergarea, ajungem foarte repede la
masina, cam 35min si de aici eu continui raliul.Nu ne prinde nici un
radar si Marcus prinde trenul la fix, adica nu , mai are timp sa-si ia o
apa si ceva banane.
Cam atit.
P.S: Traseul nu l-am botezat
adica nici nu stiu daca s-a mai dat cineva prin boshchetii astia, grad,
asa cam 2B ceva de genul Furcile din p Bucura , 3L, 5, nu-i ceva
deosebit, da iarna cred ca e spectacol…
precizat este sa facem o recunoastere pentru la iarna.Gasim o linie in
dreapta unui contrafort puternic care coboara pina in caldare.Urc o
lungime de catarat usor si placut, de-a lungul unui horn si regrupez pe o
platforma larga si comoda.
Oana si Marcus ajung si schimbam o
tira planul, spre creasta sint mai multe variante, direct in sus pe
horn, pare cam ud, fara sa fie prea dificil, sau pe peretele vestic al
contrafortului si apoi direct pe muchie.
Optez pentru a doua
varianta. Peretele e curat cu fisuri bune pentru asigurari mobile.Din
creasta se formeaza o fata cazuta, cu stinca brazdata da care nu prea
tine mobile si fisurile sint inguste si colmatate.
Dupa vreo 15m fara asigurari, reusesc sa bat un piton de jumate.Mai sus lucrurile nu se schimba in bine, dimpotriva…
Nu
vad un loc in care sa regrupam 3 oameni, asa ca ma descatar vreo 8-9m
sub pitonul batut de jumate pina dau de colt de stinca la care regrupez.
Cum n-avem prea mult timp rapelez si o luam pe horn direct in sus.
Fara
sa fie prea tehnic, stinca umeda, muschii si iarba fac traseul destul
de periculos.Pun din cind in cind cite o asigurare, oricum cea mai mare
problema e sa nu dau pietre la vale.
Regrupez la un colt de stinca si un friend hotarit.
Inca
o lungime usoara + o fata cazuta mai delicata unde plantez un piton
care ii va scoate peri albi lui Marcus si iata-ne sus.Nu stam mult si ne
grabim sa prinda Marcus trenul spre casa.
Din piatra in piatra
traversam Valea Rea, coborim pe valea Pietrele si cam de la bordu Tomii,
o luam la fuga, depasim gramezi de turisti, unii cred ca e concurs si
incearca sa se tina de noi, ce-au domne toti de vor concurs?! 😀
Completam
bagajul la Gentiana si ne continuam alergarea, ajungem foarte repede la
masina, cam 35min si de aici eu continui raliul.Nu ne prinde nici un
radar si Marcus prinde trenul la fix, adica nu , mai are timp sa-si ia o
apa si ceva banane.
Cam atit.
P.S: Traseul nu l-am botezat
adica nici nu stiu daca s-a mai dat cineva prin boshchetii astia, grad,
asa cam 2B ceva de genul Furcile din p Bucura , 3L, 5, nu-i ceva
deosebit, da iarna cred ca e spectacol…